Un traseu în totalitate pe asfalt ce traversează comuna Șaru Dornei de la nord la sud, urmând cursul râului Neagra până aproape de izvoare. În prima parte peisajul este unul specific depresiunilor, cu drum drept și munți ce veghează din depărtare. Pe această porțiune de traseu vă puteți relaxa, admirând peisajele în întreaga lor frumusețe.
După aproximativ 5 kilometri, odată trecuți de centrul comunei de la Neagra Șarului, depresiunea se îngustează, iar în față încep să-și arate măreția Vf. Pietrosu și Vf. Călimanul Cerbului. Continuăm drumul până ajungem în satul Gura Haitii. Un adevărat sat de munte, acesta este cel mai sudic, și oarecum cel mai izolat punct al comunei, fiind înconjurat de Munții Călimani din toate părțile.
Trecut de Gura Haitii, traseul continuă pe vechiul drum al exploatării miniere de sulf. Această porțiune de traseu este în totalitate înconjurată de păduri dese de brad și molid, loc în care începe să devină mai dificil datorită urcării continue pe o distanță de aproximativ 12 kilometri.
Tot acest drum, de la începutul traseului și până la exploatarea de sulf, a fost construit în scopul facilitării accesului către aceasta. În acel moment, în jurul anului 1965, acest lucru a reprezentat o dezvoltare importantă a zonei. Un alt beneficiu adus de această exploatare a fost crearea de locuri de muncă, întrucât marea majoritate a localnicilor muncea „în Călimani”. În perioada de vârf aici lucrau aproximativ 8000 de oameni. Cei care nu erau din zonă, locuiau fie în Neagra Șarului unde au fost construite blocuri (se pot vedea și acum), fie în mini orașelul de lângă exploatare. Munca în acest loc era una foarte dificilă, mai ales iarna când temperatura era foarte scăzută, iar stratul de zăpadă era foarte mare, producându-se destul de des și avalanșe. Vf. Negoiu Românesc este cel care a fost exploatat în 20 de terase (trepte) care se pot distinge și astăzi.
Pe parcursul întregii perioade cât a durat exploatarea (din 1969 până în 1997) nimeni nu a acordat importanță poluării și distrugerii ecosistemului din acești munți. Urmările se pot vedea și astăzi, cel mai bine pe râul Neagra care este în întregime poluat. Haldele de steril și clădirile au făcut parte dintr-un program de ecologizare prin care haldele au fost acoperite cu un strat de pământ, iar clădirile distruse. Singura care a rămas ascunsă între brazi este vila de protocol a lui Nicolae Ceaușescu.
Acum, această fostă exploatare rămâne o rană pentru Parcul Național Călimani din cadrul căruia face parte. Mirosul de sulf se poate simți încă, dar făcând abstracție de acesta, restul peisajelor ce le oferă acest traseu sunt de neuitat. Aproape de exploatare puteți vedea „Rezervația de jnepeniș cu Pinus cembra” și bujorul de munte, plante ocrotite de lege.
- Dificultate: mare
- Altitudine maximă: 1.558 m
- Lungime: 50.7 km
- Urcare totală: 930 m
- Coborâre totală: 936 m
